Mă uit în gol de ceva vreme și nu mai am niciun chef de atâta neant. Mă mut dintr-o galaxie în alta și rad ca prostu’. Îmi vine în cap bancul ăla cu mutatul și farmacia și râd cu atâta poftă, că se zguduie toate pietroaiele astea plutitoare. Labil si eu.
Aleee, aleeee, a promovat Sf. Gheorghe! 🙂
Nu, nu Sfantu din Delta, unde mergem la pelicani si Anonimul.
Da, probabil ca n-ati auzit de Sepsi Sf Gheorghe. E ok, n-a auzit nimeni pana acum de o echipa din Covasna care sa joace in Liga 1.
Am prieteni care zboară doar pe Xanax și am prieteni (nu o să dau nume, că e urât, dar, pe bune, Ovidiu, suie naiba în avion!) care nu au zburat niciodată. Și e păcat, tare păcat, că lumea asta e…
– Alo! Aloooo! Nu te aud! Unde ești? – Acasă, dar face mașina asta de spălat urât. – Peacă din cameră, mută-te și tu, să ne înțelegem. – Mamaie, mai departe de-atât pot să plec doar în stradă. C-asta-i toată…
„Stiţi care era jucaria mea preferata? Mingea. Inca e!”
Luni dimineata. 9 si un pic. Oamenii alearga dupa metrou, se inghesuie, se aude la fiecare statie “Coborati la prima?”. Tu stai si te uiti in telefon. Scroll dupa scroll, aceeasi stire, aceeasi poza, acelasi “Ramai cu bine!”. Nu mai stii care e statia ta, ca sunteti atat de multi blocati. Nu intre oameni, ci intre posturile de Facebook: s-a retras TOTTI!
I-am găsit mai demult, pe Giulești, când Rapidul încă trăia și fotbalul românesc respira. La un Rapid 1-2 Steaua. Steaua, da, că pe vremea aia (cred că era 2014?) FCSB nu era nici măcar în imaginația lui Times New Roman.
Faceți cunoștință cu cei mai frumoși nebuni ai fotbalului.
Mamaia are 76 de ani. Tataie are 77. Împreună, 55 de ani de când valsează prin casă, pe imn de Champions League, dacă e miercuri seara. Chiar dacă ține cu Dinamo, tataie tot fan CL e. În CL nu te întrebi de ce sunt ăia plătiți cu milioane de euro, acolo merită să te enervezi, să bei o bere rece, două, patru, să îți scape un muma-n-cur, chiar daca: “Minicăăă, sunt fetele în cameră!!!”. În fine, e iarnă, e seară, vine mamaia și-l găsește pe tataie împleticindu-se prin casă, enervat și concentrat:
Eu megaiubesc Information is beautiful, partenerul meu de încredere de nopți albe. E o șmecherie de site, care-ți dă chestii deștepte, dar ți le dă în culori, grafice, animație, d-astea. Așa, să le înțeleagă și femeile amețite, și copiii fără…
Ăsta va fi un post care se va indexa bine în Google, că-i pe trend feminismul. Sper doar să nu-l citească nimeni, ca să nu mor de tânără, în condiții suspecte pe peron la metrou, într-o dimineață.
So. Citeam tâmpenii politică, filozofie și istorie pe net și am dat peste un articol luuuuung despre șah, dar tare shareuit în bula mea (dovadă că suntem măcar citiți, deși unul nu știe șah), pe care l-am citit (ca o adevărată regină, pe diagonală). Și-am rămas în cap cu o idee, cum a ajuns regina să fie cea mai puternică piesă de pe tablă.
Sunt de meserie jurnalist, uneori copywriter, uneori scriitor și din când în când (dar niciodată dimineața) femeie. Sunt un suporter supărat care își varsă nervii aici, unde scrie scrisori lungi fotbalului! #eusunt12 Sunt ăla care nu reușește să mediteze. Cum adică fără gânduri? Inspir, expir…