Pentru că suntem bolnave la cap artiste, eu și Purdel ne-am apucat de ceva timp să le scriem scrisori viitorilor noștri iubiți. Dar ăia, ăia, frate, care știm că sunt pe drum, un pic rătăciți și, mai ales, știm că vor fi prieteni. Eu îi scriu și lui, al ei, și ăstalaltului, al meu, Purdel scrie și la mine, și la ea, o nebunie iese, din când în când le recitim ca la Alzheimer, minunându-ne și noi de noi. Superb.
Și mă gândeam că poate prostovanii ăștia doi chiar citesc gret.ro sau or citi la un moment sau naiba să-i ia de fraieri și voiam să facem public și proiectul nostru. Da’ e totuși cam mult, mai ales că dăm nume, zicem de exemple, povestim și îi împlicăm și pe alții. Plus că, atunci când vor veni ăștia doi, ar fi mișto să le dăm scrisorile în brațe, să își ia timp pentru lectură și să-i ascultăm la tablă cu ce-au înțeles ei, ce-a vrut să spună poetul și mai ales unde nu sunt de acord cu poetul.
Băi, dar sunt prea bucăți de suflet, sincere și necenzurate, ca să nu vadă ele lumina tiparului. Plus că, mno, certitudine că vin tolomacii ăștia doi în viața noastră nu e, așa că e păcat de ele. Pun aici niște frânturi, de la mine, de la Purdel, din scrisori, poate-poate, din share în share ajunge la măcar unul dintre bolovanii ăștia doi.
- Am inceput proiectul asta acum vreo 3 ani. Imi proiectasem in capul meu un barbat perfect pentru mine, pe care am crezut ca l-am gasit intr-un american cunoscut cu 8 ani in urma. Stiu, razna. Obisnuieste-te cu faptul ca sunt razna uneori.
- Uneori sforai. Mai ales cand sunt racita. Nu ca sforai, sunt ca un tractor vechi, pe care il lasa motoarele. Nu tin sa suferi cu mine, inteleg ca nici dopurile de urechi nu ajuta. Dar nici nu pleci pana nu adorm. Imi place sa fiu tinuta in brate. Nenegociabil.
- Adica noi luati separati eram completi si imperfecti, dar impreuna aveam mai mult sens pe lume in imperfectiunea noastra. L-am iubit mult si am suferit pe masura.
- O sa ma uit la meciuri, indiferent daca iti place sau nu fotbalul. Nu trebuie sa iti placa. Dar trebuie, si vezi tu, eu urasc cuvantul asta, trebuie!, insa daca o sa fie meci diseara, te rog sa nu ma cari cu prietenii tai sau sa imi vorbesti 90 de minute despre seful ala oribil. Nu e film, sa il punem pe pauza.
- Vai, abia astept sa povestim la un vin despre toti si toate. Pun pariu ca ai si tu povești grozave. Bine, nu chiar acum, ca acum nu am chef sa cunosc pe nimeni si ar fi un moment tare prost sa te intalnesc maine. Si ar fi nedrept pentru amandoi.
- Ce imi place sa cred despre tine este ca nu ma judeci si ca nici eu nu te voi judeca pe tine. Pana la urma fiecare dintre noi a facut ce a putut ca sa ii fie bine. Unele bune, altele mai putin bune. Bai, dar am trait!
- Doamne, sper sa iti placa vinul! Si sa nu ai alergie la psisici. Am uitat sa iti spun, avem un motan si daca nu ai alergie, o sa-l adori. E nenegociabil, ramane cu noi, da.
- Vin la pachet cu prietenii mei. Sunt multi, o sa vezi, stiu ca nu exista multi prieteni din aia buni, dar eu chiar am multi si sunt absolut minunati. Nu trebuie sa ii placi, dar o sa ii iubesti. O sa fug la ei cand ma enervezi. O sa te blestem si ei iti vor lua apararea, cand ma apuca nebunia. Ma stiu impulsiva, asa ca e bine sa te placa. Ei iti vor fi aliati in relatia asta. Si eu, poate 🙂
- In fine, plec la Liverpool azi, ca sa vad meciul Liverpool-Barcelona, semifinala din Champions League. E grozav, stiu. Imi place fotbalul, dar si mai multi mi place energia aia a miilor de oameni care vibreaza la unison pentru ceva in care cred.
- Ma tot gandesc de cateva zile sa fac o lista cu toate defectele alea care i-au deranjat pe fostii mei prieteni, asta ca sa stii cu cine ai de-a face. Dar sa stii ca multe dintre ele le-am rezolvat. Adica sunt genul ala misto care tine cont de feedback. Haha De la oamenii care conteaza. Si doar daca are sens. Destul de selectiva, da.
- Nu fac planuri. Asta apparent e o treaba neplacuta pt cei care nu pot trai fara planuri sau pentru cei care au mari nevoie de certitudine. Ce dracu e cert pe lumea asta? Ca singura certitudine e incertitudinea. Ma intrebi ce fac diseara? Pai, nu stiu.
- Nu imi place in club. Prefer sa ma culc la 2. Sa am o conversatie misto cu un om cu o muzica in surdina, pe o terasa, cu un pahar de vin in mana. Cred ca pana la 34 de ani am descoperit ce imi place si ce nu. And that’s ok.
- Uneori sunt rautacioasa. Ma enervez repede cand mi-e foame sau somn. Imi pare rau cand spun rautati. O sa iti spun ca imi pare rau de fiecare data.
- O sa te iubesc ca apucata, ca dementa pamantului. O sa si gresesc, insa. O sa insel si poate o sa ma inseli. Sper sa nu o facem intentionat. Ai incredere in mine si fa-ma sa am incredere in tine. Si hai sa fugim in Vama acum, da, chiar acum, ce daca am zis ca mergem la film, nu ti-am zis ca nu cred in planuri?
