Așteptăm weekendul ca să dormim. Suntem generația care învață politică în stradă, nu în școală. Suntem îndopați de mesaje cu mănâncă sănătos și ne simțim vinovați pentru fiecare mușcătură de burger. Cu cartofi. Avem prea multe opțiuni și ne trezim singuri dimineața. Credem în minciuni ca fast food, fast money, fast slimming și ne frustrăm la orice durează mai mult de două zile. Vrem totul pe repede înainte, pentru că așa ni se spune. CĂ SE POATE REPEDE ȘI BINE.
Suntem obosiți rău. Mă uit în jurul meu, toți ne-am lua concediu ca să dormim. Asta e viața pe care ne-o doream când eram mici? Asta e tot? Mă enervează minciunile care ni se spun. Totul e fake, cafeaua e proastă sau e foarte scumpă. Pe bune că dăm 16 lei pe o cafea și 10 pe un ceai? E un fucking plic într-o apă fierbinte.
Nu știu ce să mai scriu. N-am avut cuvinte în ultima vreme. România e urâtă și furată. Noi ieșim în stradă până când? Până ce? N-am ajuns la mare. Dorm de la 10 seara. Uberul îmi arată mai des Floreasca decât Acasă. În spitale totul e rău, greșit, urât, umil. Oamenii stau cu capul aplecat în fața unei asistente care are 100 de pacienți pe oră. Îi pune glucoză în perfuzie unui om care are diabet. Ăsta ar fi tata. Nu e bine. Aseară îmi cere să-l duc să-și facă tatuaje. Ce să scrie? DIABET. Pe mâini, pe piept, pe cur!
Suntem generația care vrea să recicleze, care ajută, care vrea să facă atât de mult bine și nu știe cum. Care are atât de multă lumină în ea și nu vede totuși drumul. Care vrea să nu mai fure, să returneze portofele, s-ajute fără să se știe, să se descalțe pentru copiii străzii. Care vrea să cadă guverne și să dispară mizeriile, cumetriile, știu eu pe cineva. Și nu știe unde să mai țipe. Nu știm. Nu știm. Nu știm. Ce facem, cum facem, unde facem, când o să facem?
Stăm în relații confortabile. Nu mai râdem. Stăm pe telefoane. E aceeași rutină și oboseală și în doi. Nu mai ai putere să faci lucruri. Nu mai ai cap. Nu mai ai inimă. Îți vine să fugi, dar o iei ușor, că nu te țin picioarele. Haideți la mare. Mai protestăm și acolo.
Împotriva lui fast. Și a lui like. Împotriva lui beach fucking body și a mailurilor. Împotriva vieții ăsteia pe repeat, pe care niciunul dintre noi nu a visat-o când era mic.