Gret.ro

Lipsa de activitate de pe site-ul pe care nu se întâmplă niciodată nimic a atras atenția departamentului meu de PR. Care nu e un departament, v-am mai zis, e un om. O femeie, mai exact. Nu că femeile n-ar fi oameni, dar Drăguț e și om, și femeie, și bulină, toate la un loc (nu știu de unde mi-a venit asta cu bulina).

Nu știu cum reușesc – că nu fac nici nimic notabil, istoric, monumental, dar nu mai am timp de nimic și tot săracă sunt, tot n-am plecat în Bali, tot nu mi-am luat câine și o curte să nu-l chinuiesc aici, în penthouse-ul din Dristor, cu vedere spre Amanet Măciuca. Tot n-am schimbat lumea. Cacat.

Dar n-am mai fost nici activă social (Vlad, Ioana, insert om cu lacrimi în ochi), nici inactivă de tot, măcar să vă îngrijorez.  Am fost așa. Ca o ciorbă care nu e nici grozavă, dar nici de aruncat. Ca o ciorbă care “merge!”. Oribil. Oribilă eu, nu ciorba. Să-mi dați peste ochi când o iau pe apucătură.

Și poate d-asta Drăguț, acest departament al meu de PR care se îmbracă suuuuper frumos și e mutată la frig și mie mi-e dor de mare cu ea, Drăgut, deci, îmi scrie mie, adică ciorbei, pe Whatsapp (muhaha, Drăguț, când ai fost ultima oară citată cu ghilimele?):

“Poate gret.ro trebuie sa devină a doua furculiță (m-am plâns eu de singurătate, că am puține vase de spălat, că nu-și aruncă nimeni ciorapii pe după lustră, d-astea) pentru momente nasoale. Și oamenii sa intre nu doar sa te citeasca pe tine, dar sa citeasca si de la altii si sa scrie chiar ei. Scrisul repara si e catharsis. Nu? Isi fac user, scriu si tu moderezi content si publici doar ce se incadreaza in limitele decentei (stati linistiti, daca se ajunge aici, sky is the limit, imi plac mai mult lucrurile reale decat alea decente). Sa fie locul unde oamenii intra cand vor liniste si bine. Si a doua furculita. Si apoi isi fac curaj sa iasa si in lume”.

Am încheiat citatul (si nici nu ți-am pus toate diacriticele, m-am plictisit pe la jumate, dar e târziu și iar a mai trecut o zi în care n-am salvat lumea și mi-e dor de-o mare cu tine, ce haine ți-au mai rămas și ție mici, lui Chipăilă?)

• Eu nu cred că cineva ar vrea să scrie aici. Dar am primit atât de multe mesaje frumoase, că mi-ar plăcea să le fac publice uneori. Dacă pe mine mă ajută, poate ajută și pe alții. O să vă întreb de acum înainte.
• Nu știu dacă să scriem toți e soluția. Dar aș face un Gretbook app în care să vă împrietenesc unii cu alții. OMG, dacă rolul meu pe lume e să inventez un Tinder, dar mai emoțional? Unde omenii să se întâlnească să, vorba citatului, pentru că great minds fuck each other.
• Nu știu, dar vine vara și simt că o să ne fie tuturor mai ușor. Viața e mai frumoasă când ești bronzat!

Well, acestea fiind spuse, închei cu succes, în dulcele stil clasic, înca un text plin de seminficații ascunse și mii de înțelesuri despre nimic. Dacă vreți texte mai bune, scrieți-vi-le singuri!

P.S. Am pus poza si aici (superpoza, stiu, devin din ce in ce mai buna in Paint, mi-a trecut mie singura prin cap sa foloesc un gri, nu negru, ca sa para mai NATURAL), ca iar am facut ceva si-am taiat jumatate din departamentul de PR si cred ca nu are sens asa cum se vede acum, dar mai bine va uitati de pe mobil, oricum am vazut eu in statistica aia in care nu mai stiu sa intru ca majoritatea aterizati aici de pe mobil si de nicaieri, dar e normal, ca majoritatea stam pe telefon si parem picati de nicaieri si in viata de zi cu zi cu zi zi cu zi cu zi, in care eu iar n-am salvat lumea.