C-așa-i viața de om mare. Când îți rămân jucăriile mici. P-asta mica chiar o am din clasa a doua. Iar Mirela o are pe sora ei. O are acolo la ea, în Anglia, printre pozele de pe șemineu. Ne-am păstrat păpușile și amintirile cu sfințenie, nu cu copilărie. Nu suntem fetițe încă visătoare și puțin stupide. Suntem femei stupide bine 🙂
Le-am păstrat ca pe icoane, ca o ancoră la ce suntem, la cine suntem. Ne-am cărat cu ele de la țară la Alexandria, la facultate în cămin sau la Gara de Nord, în chirii obscure, în Dristor sau pe la Iancului. Le-am păstrat ca pe niște icoane. Nici eu, nici ea nu avem o relație bună cu Cel de Sus. Îl renegăm și îl blamăm, dar ne rugăm în secret să-i fie bine celeilate. N-o să recunoaștem asta niciodată.
Venim din neamuri dubioase, ca tot românul. Când eram mici, copiii fraților lui tataie s-au certat o dată pe o butelie. Veniseră la noi, la tataie, fratele mai mare și minunatul meu, să decidă care are dreptate. Avem 6-7 ani, suntem în bucătăria de vară și se scuipau, urlau, înjurau, plângeau. Pentru o butelie!
Agresivitatea asta a lor ne făcea rău, ca o bătaie, și mie, și Mirelei. Ne-am jurat atunci că, orice ar fi, noi în viața asta n-o s-ajungem să ne urâm de la o butelie!
– O iei tu, nu îmi pasă!
– Ba tu!
– Ba nu, o lăsăm la mama și la tata, ce ne trebuie nouă o butelie?
Și-apoi am continuat cumva cu jocul ăsta. Bine, ne-am și bătut mult, ca orice surori, ne-am certat și nu ne-am plăcut chiar mereu, dar mereu, mereu când vedeam frați care se ceartă de la bani, butelii, averi, 5 cm de gard mai puțin, joburi și care are c*** mai mari. Ne juram că noi nu ajungem așa. N-am ajuns. Tu îți dai seama?
Ne știm de 32 de ani, iubire, și suntem atât de diferite. Dar niciodată, absolut niciodată nu ne-am pus problema c-am putea să ne certăm de la o butelie. Sau să treacă o zi fără un măcar emoticon de iubire. Sau să fac o cruce din când în când, când nu ești bine, în secret. Nu pentru că eu cred în Dumnezeu, dar cred în tine. Nu e ziua ta azi, dar știi tu de ce îți scriu, băi icoana copilăriei mele!
Cu drag și magie,
păpuși și copilărie,
Sor-ta
