- Nu știi cum te transformi când te vezi sărac, frustrat c-ai muncit o viață și ai o pensie care te obligă să stai cu flacăra de la aragaz aprinsă iarna, să economisești la căldură. Eviți să mai faci mese la tine de Crăciun, de rușine, să nu răcească copiii acasă la bunici, știți, noi nu mai avem centrală, n-avem nevoie.
- Nu știi cum te transformi când nu mai poți urca scările și ai dureri noaptea, în timp ce vecinii mai tineri fac sex. E atât la îndemână să-ți verși durerile pe ei, să le bați în țeavă, să te plângi, să-i porcăiești când dai peste ei în lift, doar ca să mai uiți de ale tale, să uiți că azi îți ia o oră să-ți pui șosetele în picioare. Șalele.
- Nu știi cum te transformi când n-o să ai bani să-i dai nepoatei de ziua ei și trebuie să iei de la mă-sa și urăști să iei de la mă-sa, că mereu ies discuții. Dar ai făcut foamea ca să strângi și strânseseși chiar bine, până când răceala aia puternică ți-a luat toate economiile și le-a băgat în perfuzii și doctori. Plus, ăștia cu reparațiile la gaze. Încă 10 milioane dintr-un foc!
- Nu știi cum te transformi când ieși să mai vezi și tu orașul tinereții tale, dar nu mai poți la pas. Te urci în tramvai și un cocalar cu prințesa lui sunt enervați de mirosul pe care-l emani de la atâta Diclofenac cu care ești dată și îți strigă:- Te caută moartea pe-acasă, baboașco, și tu vii să-mpuți aerul în RATB? Uită-te, fă, la ea, ce tatuaje are! A dracu’ babetă, șmecheră ea la tinerețe, dar acum îi curg pieile. Lepro!
- Nu știi cum te transformi când ieși într-o zi dichisită, cu pălărie și rochie cu flori, iar vecinele în capot, cu zacuscă pe ele, se uită la tine ca la ultimul om. A doua oară nu mai iei pălăria asta ostentativă.
- Nu știi cum te transformi când la farmacie faci coadă în spate, pentru că unele sunt compensate, altele nu, rețeta trebuie păstrată acolo, se sună la alte farmacii, se negociază alte pastile, care să semene. Și oamenii grăbiți, ca noi, ca mine și ca tine, ne enervăm și ne dăm ochii peste cap și îi facem să se simtă și mai rău, în toată suferința lor. Hai, mamaie, că mai avem și noi treabă!
- Nu știi, nu știi, nu știi. Dar sper să ne păstrăm decența de-a îmbătrâni frumos. Și veseli. Și blânzi. Și cu tatuaje. Și cu seri de Fifa. Și cu plecări la mare, așa, mai ferit de agitație, dar să simțim și noi marea pe pielea asta zbârcită. Nu poate fi un păcat atât de mare. Să jucăm Never Have I Ever pe shot-uri de vișinată, că nu mai suntem la vârsta Tatratea. Și să facem ce-au facut doamna Carmen Stănescu și bunicul de 86 de ani. Să-i inspirăm și noi pe restul!
Morgan Freeman e doar un cadou. Meritat. Dar nu e un cadou de la Morgan Freeman pentru România. Adevăratul cadou pentru România sunt doamna Carmen și bunicul și faptul că ne-au arătat că se poate și altfel. Să îmbătrânim frumos în România.
Dragă doamnă, dragă bunicule de 86 de ani de la UNTOLD,
Mulțumim că ne arătați că se poate. Mulțumim că l-ați luat pe bunicul de 86 de ani la festival, să-și vadă nepotul pe scenă. Mulțumim că i-ați luat dopuri de urechi, când zgomotul a fost prea puternic. Mulțumim că știți cine sunt Avicii, David Gueta, Armin van Buuren și ATB. Mulțumim că ne ajutați să nu mai privim cu groază cuvântul “pensionare”. Și bătrânețe. Că vorbim despre bunicul, nu despre moșul ăla de 86 de ani. Mulțumim că ne faceți să prindem și noi curaj în noi pentru când picioarele astea tatuate ne vor lăsa și mărgelele vor fi greu de suportat, din cauza cervicalei. Mulțumim, bunicule, c-ai rezistat și n-ai plecat până la final, să te asiguri că toți copiii sunt bine și au ajuns acasă.
Unii eroi n-au nevoie de puteri speciale. Unii eroi au nevoie doar de o familie frumoasă. Muzică bună în casă. Dopuri de urechi. Haine colorate. Pizza cu multă brânză.
Draga Bătrânețe,
Te aștept cu muzică în boxe, agitație în casă și vișinată. Sau ceva mai tare, de la festival, un shot? Mai ții minte Tatrateaul? Oho, câte amintiri. Am și FIFA, dacă vrei să joci până vin. Eu mă duc după ceva colorat de festival. Cât porți? Nu te primesc așa în negru și batic. Fă-ți un duș rapid și scapă de capotul ăsta de pe tine. Îți iau eu ceva curcubeu. Îți mai plac salopetele de blugi tăiate? Hai, nu te strâmba, Bătrânețe, te-ai luat după gura oamenilor și crezi că numai negru de doliu ți se potrivește. Fă-te comodă, răsfață-te cu un pahar de vin, dă muzica mai tare și vezi ce mărgele îți plac, aici în cutia asta. Sunt ale tale toate! Dă o comandă la pizza, că mi-e foame și mie și știi că n-am învățat nici până azi să fierb un ou.
Cu drag și tatuaje (nu le face prea zbârcite prea repede)
Greta
