Greta e ca sora mea. Avem acelasi tata adoptiv, cativa frati si surori imprastiati prin lume. Nu va imaginati ca am avut o copilarie fericita. Ne-am certat si ne-am batut pe unde ne-am prins, mereu alergand la tata F. sa ne turnam unul pe altul. Ne-a luat o vreme sa ne prindem ca semanam mai mult decat credeam. Asa ca atunci cand Greta zice “ba, nu fi nasol, scrie si tu pe Gret”, n-am cum sa o refuz.
Si pentru ca sunt un curcubeu uman ce inspira optimism si lucruri pozitive, am ales ca primul articol sa se numeasca: Nu cred. Si e despre toate lucrurile in care eu nu cred. Scris asa, cu bullet-uri, cum ii place stapanei locului.
Iata top 10 lucruri in care nu cred.
1. Nu cred in mers la birou pana la 60 de ani. Daca despre asta e viata, am esuat.
2. Nu cred in FCSB. Nu cred nici in CSA. Nu mai cred in fotbalul romanesc.
3. Nu cred in relatii “happily ever after”. Cred in ori in happily, or in ever after. Ambele nu merg.
4. Nu cred in horoscop. Decat cand e vorba de zodiile alea care ma calca pe nervi. Alea-s fix ca in horoscop.
5. Nu cred in viata dupa moarte. N-are sens, am tot citit, nu ma convinge nimic. Cand mori, mori. Bafta.
6. Nu cred in presa asa cum e ea azi. Cred ca oamenii care au banii pe mana ar trebui sa-i puna rapid pe digital, cat inca se invarte bila pe ruleta.
7. Nu cred in slapi si sandale. Fiecare sa-si tina degetele acasa.
8. Nu cred in varsta. Ai cati ani vrei tu, ne-am blocat in niste conventii stupide.
9. Nu cred in adevarul absolut. Stai aici sa dezbatem, nu fugi nicaieri! N-am nici eu, nici tu raspunsurile. Doar Dumnezeu le are!
10. Nu cred in Dumnezeu.
*Pe Brașoveanu l-am urât din toți ficații cât am fost colegi. Că tot am scris numai de oameni șiprieteni mișto. N-am numai din ăștia în jurul meu. De exemplu, ăsta de mai sus. Mihai Brașoveanu. Nu știu de ce, că nu jucam nici măcar pe același post, același campionat (că era dus bine cu pluta), dar s-a activat o competiție între noi, că ne bălăcăream ca ultimii oameni și la o virgulă, și la petrecerile de Crăciun, și când ne vedeam pe hol. Dacă zicea vreodata că-i place culoarea albastru, nu mă mai îmbrăcam niciodată în așa ceva. Ce zic eu, nici nu mă uitam pe cer și îi scriam pe pereți celui cu “privește”, un (*&(* Brașoveanu.
Dar el era, e, e!, un tip foarte minunat. Scos din contextul PRO TV. Și un prieten din ăla cu care vorbești 12 ore și ți se pare c-au trecut 12 minute. De fotbal, de moarte, de viață, de călătorii (mai ales) și de Xanax (mult mai ales). Și nu mă mai întind, că la guest post cică nu trebuie să scrii tu, că d-aia îi zice guest.
Bine ai venit în locul meu de joacă, Brașo! Mai ții mult ocupat toboganul ăla sau mă lași și pe mine? Normal, tu ești de la știri, dar ia-l, fratele meu, acasă! Vrei și leagănele? Ia-le și p-alea. Feeeeliiiiiiiix, Brașoveanu iar se poartă de (&(&, e foarte grav ce-a făcut de data asta, e un om rău, un egoist, nu înțeleg cum de are prieteni, eu nu mai suport! Ce-a făcut?! Ai două ore la dispoziție să-ți povestesc despre o virgulă???
