Suntem tineri si batrani, nepoti si bunici, copii si parinti.
Suntem someri si antreprenori.
Suntem jurnalisti si frizerite.
Suntem bucuresteni, alexandreni, moldoveni, olteni.
Suntem vecinul care NU iti blocheaza locul de parcare.
Suntem soferul din trafic care nu injura si nu arunca chistocul pe geam.
Suntem bun-simt si libertate.
Suntem cei care care s-au saturat de “lasa ca merge si asa”. Nu mai merge.
Suntem cei care vor muri (de frig) in picioare decat sa mai accepte politicieni corupti.
Suntem viitorul copilului nostru. Vrem de Craciun sa stam impreuna la masa, nu impreuna pe Skype.
Suntem visul bunicilor de-a nu-si petrece ultimii ani cu flacara de la aragaz pornita sa faca economie la caldura iarna. Vrem o batranete decenta!
Suntem ghetele rupte ale mamei si singurul sacou al tatei din sifonier. Iar se insoara o ruda anul asta, iar nu mai pleaca in concediu tot anul.
Suntem lucrurile care ne sperie. Si care ne fac să râdem.
Suntem 600.000 din Piata Victoriei.
Si Cluj.
Si Timisoara.
Si Iasi.
Si Alexandria.
Si Cotroceni.
Nu suntem noi versus voi, batranii, cei din autocare, cei si mai saraci decat noi.
Suntem toti impreuna.
Suntem România, asa cum e ea. Asa cum suntem noi.
Nu putem schimba mare lucru, hai sa fim realisti. Dar putem schimba micile lucruri, hai sa fim oameni. Generatia Rezist nu o sa schimbe absolut nimic, dar poate schimba mentalitati. Pentru generatia Junior Rezist, care sa ne guverneze cand suntem batrani si tatuati si am prefera un flat white, in loc de “cana de apa, maica, de la batranete”. Gesturile mici fac oameni mari. Nu fac o tara mare, dar ne fac OAMENI. Eu dorm linistita seara, cu gandul ca, ok, n-am facut azi vreun bine, dar macar n-am facut rau. Ma culc cu dor de Oana plecata in Franta. De Elena la Sydney. De sora si cumnatul meu in Anglia. De Dragut si de sotul ei la Stockholm. Si asta ma doare al dracu’ de tare. Dar ma si motiveaza. Sa nu mai spal noaptea rufe, sa deranjez blocul. Sa ridic hartii de pe jos sa le duc la gunoi. Sa le spun fetelor random pe strada ca-s frumos imbracate. Sa incerc sa fiu mai draguta, desi cred despre mine ca m-am nascut un om uracios, invidios si foarte egoist. Fac asta, ca poate asa ajut un pic, un pic sa mi se întoarcă în tara, sa fie din nou acasa pentru mine si ei.
Scrisoare pentru parinti*
Draga mami, draga tati,
Va vedem cum umblati de 3 ierni in aceleasi cizme tabacite, strangeti leu langa leu pentru noi si nu plecati de la piata pana nu gasiti cei mai ieftini cartofi. Nu va ridicati de la masa pana nu ne obligati sa luam noi ultima felie de prajitura: “Eeei, noi ne-am saturat…”
Voua va cumparati cel mai ieftin parizer din magazin si noua ne umpleti plasa cu fructe si legume, sa mancam sanatos: “Nu cumva sa nu le spalati inainte!!!”.
N-aveti niciodata bani pentru concedii si iesiri la restaurante si ne mintiti frumos ca “Nu ma urc eu in avion!”, “Nu ne place noua, mami, la mare!”, “Ce sa cautam noi la munte, mergem la mamaia, aer, curat…” sau “Iesiti voi, copii, la masa, face maica-ta o ciorba diseara, nici n-au vazut aia la restaurante…”.
Va luam cu forta la film, oripilati de pretul biletului. De popcorn nu se pune problema, de banii aia faceti cinci galeti de floricele la microunde. Faceti mii si mii de imprumuturi si sacrificii sa ne ajutati cu “prima casa”, cu rate de 30 de ani, desi muncim de la 18 si noi, dar cand vreodata s-ajungem sa ne permitem asa ceva? Cu toate astea, n-am avut niciodata un Craciun fara sorici, desi il scumpesc nemernicii de la an la an. Si Paste fara zambete, desi nu v-ati mai “reparat” dintii de pe vremea plombelor de fier. “Lasa, c-avem vreme….”
Nu mai avem vreme, nu! Nu mai putem sa va vedem asa. Stim ca va faceti griji pentru noi cand iesim in strada. Dar e randul nostru sa luptam pentru voi, sa va “crestem” noi, sa avem noi grija de voi. Asta e Romania noastra pe care o visam, pe care o meritati si voi, si noi, si nepotii vostri. Nu ne vedeti pe noi suficient pe Facebook, vreti sa ii vedeti pe Skype si pe ei?
Nu va faceti griji, nu o sa racim, suntem zeci de mii de suflete calde.
Ne-am pus ceva in cap, da, ne-am pus in cap sa schimbam sistemul asta defect!
Am mancat azi, da, am mancat sa avem forta sa strigam diseara.
Ne-am pus ceva gros pe noi, da, doar obrazul nu ne e gros.
Draga mami, draga tati
Va iubim, pa-pa!
#rezist
P.S. Sigur, da, va dam semn cand NE INTOARCEM ACASA, sa stiti c-am ajuns bine. D-asta si iesim. S-ajungem bine!
*Scrisoarea am scris-o acum doi ani, cand am iesit in piata dupa Colectiv. Pardon, fara Colectiv.
** Nu sustin pe nimeni, asta până când face cineva Guvernul OTaraDeOraseGoale si ne trimit forțat in concediu la Expirat în Vama 🐙🐚👙
*** Superpoza de Alex Busuioceanu
